Fundația Friedrich Ebert România lansează studiul Exploatarea ca model de afaceri. Lucrătorii europeni, privați de drepturile lor în Germania.

Negocierea contractului colectiv de muncă și conflictele de muncă – extras din Legea Dialogului Social
September 18, 2015
Nou infografic Monitorul Social – Bucuresti si restul tarii
December 9, 2015
Afiseaza tot

Fundația Friedrich Ebert România lansează studiul Exploatarea ca model de afaceri. Lucrătorii europeni, privați de drepturile lor în Germania.

De curând, pe piața germană a muncii a mai apărut o zonă obscură, de o factură cu totul nouă, susține studiul de față. Munca informală modernă se bazează pe exploatarea sistematică a lucrătorilor din Europa Centrală și de Est și se sprijină pe subcontractare, pe contracte cu agenți de muncă temporară și pe lucrători detașați, fiind organizată transfrontalier de către firme cu profit substanțial. Prezentul studiu  aruncă un con de lumină asupra acestor nișe clandestine ale pieței muncii din Germania. El prezintă practici ale dumpingului social și salarial, cu care lucrătorii mobili din țările Europei Centrale și de Est se confruntă în Germania în mod curent, atunci când sunt detașați din propria țară, când sunt plasați de agenții de muncă temporară, când prestează activități independente fictive sau lucrează sub contracte de antrepriză. Exemplele prezentate arată cum în numeroase domenii economice, alături de universul bine protejat social, legal și salarial al celor cu un loc de muncă fix și stabil, poate coexista o lume paralelă a exploatării.
 
Principalele concluzii ale studiului sunt:
 
§  Pe piața muncii din Germania s-au format nișe zone obscure, în care drepturile sociale fundamentale nu se mai aplică lucrătorilor mobili proveniți din statele estice ale UE. În această lume a umbrelor, angajatorii dictează arbitrar programul săptămânal de lucru, eludează inventiv salariile minime, modifică după bunul plac contracte deja încheiate, taie sistematic salarii, nu plătesc concediile medicale sau de odihnă și nu respectă criteriile de protecție împotriva concedierii.
 
§  Exploatarea lucrătorilor mobili din străinătate are loc în tot mai multe sectoare ale economiei, luând forme de ocupare în principiu legale, dar gândite ca forme tranzitorii – contracte de antrepriză, muncă temporară prin agenți transfrontalieri și anumite forme de detașare. Des întâlnită este și activitatea independentă fictivă, însă foarte dificil de probat de lucrătorul aflat sub contract de antrepriză.
 
§  Autoritățile de control sunt suprasolicitate și nu dispun de suficient personal și alte resurse. În plus, ele verifică mai curând plata corectă a impozitelor și contribuțiilor sociale și mai puțin existența unor condiții de muncă umane și legale. Există riscul unui cerc vicios al dumpingului salarial și social, pentru că cei care nu respectă regulile și nu trebuie să se teamă de o reacție adversă sau de controale își pot oferi serviciile la prețuri fără concurență.
 
§  Se impun urgent o suplimentare a personalului din autoritățile de control și o îmbunătățire a coordonării acestor instituții. Există argumente în favoarea înființării de procuraturi specializate și a unei inversări a sarcinii probei în cazuri de activitate independentă fictivă. La fel de important ar fi să se acorde sindicatelor dreptul de a acționa în instanță în numele unor grupuri de lucrători, pentru ca în situația în care lucrătorii nu se pot apăra, sindicatele să acționeze pe cale juridică. În plus, noi reglementări privind avertizorii de integritate (whistleblowers) trebuie să permită lucrătorilor să semnaleze anonim abuzurile din propriile companii, fără să-și riște existența.